Page
: 1
Aforisme
: Prose 2004-10-19 (21233 hits
)
Aforisme(II)
: Prose 2009-08-19 (11036 hits
)
Aforisme(III)
: Prose 2009-08-19 (9562 hits
)
Aforisme(IV)
: Prose 2009-08-24 (9805 hits
)
Aforisme(V)
: Prose 2009-08-24 (10228 hits
)
Aforisme(VI)
: Prose 2009-08-31 (10649 hits
)
Căderea în timp
: fragmente Prose 2004-10-09 (15459 hits
)
Cartea amăgirilor
: fragment Prose 2002-12-04 (12973 hits
)
Cartea amăgirilor
: Jurământ vieții Prose 2003-11-19 (16902 hits
)
Des larmes et des saints, extraits
: Prose 2010-06-04 (10839 hits
)
Despre muncă
: din cartea "Pe culmile disperării" Prose 2014-11-06 (7014 hits
)
Despre neajunsul de a te fi născut
: Fragment Prose 2009-10-10 (10190 hits
)
Du saint au cynique
: Prose 2010-06-03 (9285 hits
)
D’amour amer…
: Prose 2010-06-03 (10414 hits
)
Emil Cioran, über Arbeit.
: Aus dem Buch "Auf den Gipfeln der Verzweiflung" Prose 2014-11-05 (7155 hits
)
foloasele exilului
: fragment Prose 2004-09-27 (10246 hits
)
Lacrimi și sfinți
: fragmente Prose 2005-07-16 (13383 hits
)
Le bonheur…
: Prose 2011-05-16 (7591 hits
)
L’élan vers le pire, 20 aphorismes
: Prose 2010-06-05 (9531 hits
)
Mărturisiri și anateme
: La liziera existenței (fragmente) Prose 2005-05-19 (9905 hits
)
Murmures à la solitude
: Prose 2010-06-05 (7622 hits
)
Pe culmile disperării (1)
: Prose 2003-06-28 (9144 hits
)
Pe culmile disperării (2)
: Prose 2003-06-28 (12184 hits
)
Pe culmile disperării (3)
: Prose 2003-06-28 (8338 hits
)
Pe culmile disperării (4)
: Prose 2003-06-28 (8450 hits
)
Profilul interior al Căpitanului
: "Glasul Strămoșesc", Sibiu - 1940 Prose 2005-02-12 (7991 hits
)
rugă inutilă 1
: Prose 2004-03-14 (8495 hits
)
rugă inutilă 2
: Prose 2004-03-19 (8343 hits
)
rugă inutilă 3
: Prose 2004-04-18 (9685 hits
)
Rugăciune în vânt
: "Cartea amăgirilor" - fragment Prose 2004-02-18 (10779 hits
)
Spovedania lucrurilor
: Fragment din "Cartea amagirilor" Prose 2004-02-17 (9742 hits
)
Vanité de la compassion
: Prose 2010-06-04 (7638 hits
)
Page
: 1 |
|

|
|
|
Biography
Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.
Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.
|